Pe 5 martie, Kaja Kallas, una dintre vocile cele mai puternice in sustinerea Ucrainei in UE si partidul sau reformist au castigat alegerile in Estonia. Estonia a alocat o treime din bugetul său pentru apărare sustinerii Ucrainei si a crescut fondurile pentru ajutorul refugiatilor, asistenta medicala, trimiterea de arme, munitie si ajutor medical in Ucraina.
O scurta istorie a luptei estonienilor impotriva rusilor si a motivelor pentru care Estonia este unul dintre cei mai vocali si puternici sustinatori ai Ucrainei impotriva invaziei ruse.
Tările baltice au fost alocate „sferei de influență” sovietice, așa că au fost invadate de Armata Roșie, care a răsturnat guvernele alese, a organizat anexări ilegale și a declanșat o represiune devastatoare, inclusiv deportări în masă care vizează în principal femei și copii.
Înaintarea sovieticilor in Estonia a continuat dupa al doilea razboi mondial iar acestia continua ocuparea brutală a țărilor baltice, așa cum s-a convenit inițial cu naziștii – timp de încă aproape o jumătate de secol, declanșând mai multă represiune împotriva civililor, inclusiv extinzându-și deportările în masă.
Orașul estonian Narva a fost primul care s-a confruntat cu bombardamentele sovietice în masă în februarie 1944.
Întregul oraș a fost aproape complet distrus.
In 9 martie 1944, acum 79 de ani, Tallinn a fost devastat de bombele sovietice care au vizat în principal și în mod deliberat case și repere culturale.
Aproximativ un sfert din Tallinn a fost distrus, aproape peste noapte. Au fost implicate până la 300 de avioane ale Armatei Roșii, iar obiectivele lor principale au fost cartierele rezidențiale, precum și repere culturale, inclusiv teatrul național, o biserică și o sinagogă, spitale, cinematografe și hoteluri.
Rachetele au fost aruncate mai întâi pentru a se asigura că aceste ținte sa devina cat mai vizibile. Pentru a asigura o devastare maximă, sabotorii sovietici de la sol s-au furișat mai devreme pentru a arunca în aer stațiile de pompare a apei, necesare pompierilor.
Peste 600 de civili au fost uciși, aproximativ același număr au fost răniți, peste 20.000 au devenit instantaneu fără adăpost – și va începe un exod în masă din țară pentru a scăpa de alte atacuri.
Teatrul estonian a fost un simbol cheie al culturii estoniene și unde se întrunise primul parlament estonian după ce țara și-a declarat independența în 1918. A fost complet distrus.
Ca un amanunt, Când a început atacul, pe scenă a fost primul balet estonian, „Kratt” – bazat pe vechea mitologie estonă. Actorii au fugit în stradă, încă în costumele de scena, în timp ce orașul ardea în jurul lor. Spectacolul a ramas în memoria colectivă a Estoniei.
Bombele au lovit, de asemenea, emblematica biserică Sf. Nicolae, distrugând aproape tot ce este în interior, inclusiv stranele, amvonul, balcoanele și ornamentele.
Ulterior, orice discuție despre bombardamente a fost puternic cenzurată. Nici măcar morții nu au fost lăsați să se odihnească. La cimitirul Liiva, secția dedicată victimelor care au pierit în bombardamentele a fost ștearsă cu morminte noi dedicate soldaților Armatei Roșii.
Tallinn este iluminat din nou, în fiecare 9 martie, pe măsură ce se lasă noaptea, cu sute de lumânări plasate acolo unde au fost clădirile bombardate și au locuit cândva familii, asigurându-se că nu vor fi uitate niciodată.
