Vă dau vestea? Vă dau? Normal:
Aici, la mică distanță de mine, un mititel oraș, pe care rușii l-au asediat peate o lună pentru a-l cuceri si a-l transforma în avanpost pentru ceea ce visau ei pe atunci ca fiind „cucerirea Donbasului”, a fost eliberat. Până acolo, vreau să ne aducem totuși aminte de unde am plecat și unde suntem.
În urma înfrângerii Bătăliei pentru Kiev, adică după 31 martie anul ăsta, rușii s-au retras din zonele nordice și Vladimir Vlamidimorivi Putin a anunțat ca a făcut acest gest de bunăvoință pentru poporul ucrainean și că noua țintă este Donbas.
Donbas este o regiune istorică ce astăzi reprezintă Donetsk și Lugansk Oblast. Și astfel a început bătălia pentru Donbas. Care a început decent pentru ruși, aceștia reușind să curesască Izium în data de 1 aprilie, la mai bine de o lună după începerea ofensivei spre Donbas, pornită o dată cu invazia din 24 februarie.
Completare: Ca să nu confundăm lucurile, vă reamintesc că Donbasul a fost întotdeauna pe lista de priorități a lui Putin, însă după înfrângerea din Bătălia de la Kiev a încercat să ne prostească pe noi proștii (hă-hă) că de fapt Donbasul era unica lui misiune din start. De aia trebuie să înțelegem că Izium a fost țintit din 24 februarie și cucerit pe 1 aprilie.
Mai jos de Izium erau două din cele patru mari orașe care erau poata spre victor în Bătălia pentru Donbas. În Lugansk Oblast era vorba de Severodonetsk și Lysychansk și în Donetsk Oblast era vorba de Sloviansk și Kramatorks.
Pentru a ajunge la fortificațiile din jurul Sloviansk și Kramatorsk, rușii trebuiau să-și înfigă bine picioarele unde în apropiere. Și au făcut-o în Lyman și Yampil. De unde trebuiau să dea asaltul final care practic să le câștige Bătălia pentru Donabs. Și s-au pregătit. Și au umplut și Yampil și Lyman de trupe. Și de echipament. Și de zeci de unități de artilerie. Și zeci de tancuri. Și mii și mii de soldați.
Doar că excepționalul, omul militar Valery Zalujhny, Comandantul Forțelor Armatei Ucrainene, un om care va rămâne în istorie alături de alți mari teoreticieni și practicieni de război, a generat o diversiune trâmbițând din luna mai Contraofensiva Herson. Această trâmbițare era evident pentru toată lumea că este o diversiune, însă rușii nu puteau risca să nu fie și să piardă Hersonul. Astfel au trimis trupe din spatele frontului Kupiansk-Izium-Lyman-Yampil spre Herson. Și nu puțini. 30.000 de soldați și echipament de ultimă generație, pentru a susține echipamentul din anii ’60 (celebrele T-62 venite din Crimeea).
Fast forward aproximativ două luni, începe Contraofensiva Herson, iar la nici o săptămână începe contraofensiva Harkiv. Rând pe rând pică nodurile logistice ale rușilor: Izium, Veliky Burluk, Kupiansk. Recent, acum câteva zile pică și Yampil.
Lumea este uluită, rușii se retrag spre Stavote și Lyman, oraș din care au bombardat timp de 4 luni orașul fortăreață Sloviansk, la 20 km distanță, ucigând sute de civili, zeci de copii și strămutând zeci de mii de oameni. Lyman devine un punct important, pentru rezistența rusă și își concentrează aproape 10.000 de soldați în zona orașului.
V-am dus prin această poveste, ca unii să vă aduceți aminte, alții să vă dați seama cât de important e ce urmează. Și acum ajungem la vestea cea bună:
După o săptămână în care Armata Ucraineană a avansat într-un mod extraordinar de eficient prin nordul și estul orașului, rușii cel mai probabil au reușit o evacuare parțială, iar Lyman a fost recucerit!
Lyman, capătul sudic al flancului rus Harkiv a fost recucerit!
Armata Ucraineană nu se va opri aici, estimez că următoarele orașe vizate în următoarele zile sunt Lysychansk, Rubjine și Severodonetsk pe o parte și nodul GLOC (Ground Line of Communication) Stavote din apropierea graniței dintre Harkiv și Lugansk Oblast.
Repet: Lyman a fost recucerit! Tot frontul Harkiv al rușilor a colapsat. Contraofensiva ucraineană continuă!
Glorie veșnică eroilor martiri care au pierit în aceste lupte!
